Companiile incep sa se preocupe tot mai mult de fenomenul social media, acest devorator de atentie si energie extra-profesionala.
Sau nu extra-profesionala. Caci social media permite interactiunea inclusiv profesionala.

Dar, este suficient oare monitorul computerului pentru o interactiune profesionala cu adevarat de calitate?

La o cercetare pe Internet, rezulta ca sigur, Social Media reprezinta, contribuie, constituie…
Nimic nu se compara insa cu interactiunea clasica, de tip „om2om”, ca sa ricanam pe deja vechea sintagma B2B.

Si daca tot vorbim de B2B – cum stai cu pregatirea de business?

Un curs de MBA este, pe langa statutul de furnizor de cunoastere in domeniul administrarii unei afaceri, si un excelent prilej de interactiune sociala profesionala. Nimic nu se compara cu o disputa pe argumente, pe o tema generala, cu un coleg din alt domeniu. Poate ca activezi de ani de zile in FMGC si abordarea aceluiasi subiect de catre un cursant care are ani de banking in spate ti-ar deschide noi perspective.

La Business School of Management, socializarea este privita ca un ingredient crucial pentru business, pentru ca in vremuri de recesiune, alintarea clientului poate face diferenta intre a avea clientul si…

Sigur, materia si concluziile sunt de baza. Dar modul in care vei ajunge la concluzii, alaturi de colegi din cu totul alte domenii, poate fi o experienta de viata si profesionala in sine. Iar despre aceasta experienta pot depune marturie 859 de absolventi ai cursului de MBA organizat de Business Shool of Management.

Primul program MBA de doi ani din Europa a fost organizat de Instituto de Estudios Superiores de la Empresa, din cadrul Universitatii Navarra, cu sedii la Barcelona si Madrid, institutie de educatie in domeniul business-ului aflata sub egida ordinului Opus Dei, subordonat Vaticanului. IESE a fost prima institutie de acest profil din Europa care a deschis o filiala in Statele Unite, in 2007.

In acelasi an UCD Michael Smurfit School of Business din Dublin incepea primele cursuri de MBA, urmata in 1965 de London Business School si Manchester Business School. Olandezii au adoptat MBA in 1966, iar Inalta Scoala de Studii Comerciale din Paris – in 1969.

Au trecut decenii pana cand MBA sa devina accesibil tarilor din estul Europei, aflata pana in 1989 sub regimuri comuniste. Astfel, Scoala de Management din Bled, Slovenia, a inaugurat cursurile de MBA in 1991.

Secolul XXI a adus o noutate in domeniul MBA – cursurile la distanta, posibile acum datorita internetului si practicate in special in Marea Britanie si, din 2007, si in Franta.

… va urma

Astfel in 1986, Roy E. Crummer, Graduate School of Business din Florida, SUA, a fost primul program MBA care le-a solicitat cursantilor sai sa utilizeze un laptop la cursuri. Initial, Scoala de Business a fost cea care a pus la dispozitia cursantilor computerele portabile  – profesorii intrau cu „cutiile” pe carucioare si le distribuiau impreuna cu dischetele pe care trebuiau salvate temele, iar la finalul cursului, repetau operatiunea, in sens invers.

In 1987, fiecare cursant a primit propriul laptop spre utilizare personala pe perioada cursului, asigurandu-se astfel aceelasi nivel de tehnologie pentru toti cursantii.

Cursurile MBA au inceput sa fie preluate si adaptate la specificul local de tot mai multe tari, calitatea lor bazandu-se pe procedurile de acreditare din partea institutiilor cu vechime. Astfel este posibil acum ca o diploma de MBA obtinuta, de exemplu, in Romania sa poata fi acceptata ca reper de educatie profesionala in alte parti ale lumii.

O alta etapa a constituit-o diversificarea specialitatilor de „business”: administrarea afacerilor in educatie, administrarea afacerilor in sanatate, ajungand practic sa includa toate domeniile majore de activitate. Este evident ca administrarea unui spital are cu totul alte provocari decat administrarea unui business de distributie…

… va urma

Ideea a fost preluata si de Universitatea Harvard, care a instituit in 1908 titlul de Graduate School of Business Administration (GSBA), practic primul MBA din lume. Cursurile primului MBA au inceput cu un numar de aproape 100 de studenti.

Booth School of Business din cadrul Universitatii din Chicago a fost insa cea care a lansat in 1940 prima promotie de Executive MBA care a absolvit un model de curs folosit si in prezent in majoritatea scolilor de profil.

Canadienii au fost primii care au preluat ideea de la americani si au lansat cursuri de MBA, prima promotie a Canadei fiind in 1950, de la Universitatea statului West Ontario. Un an mai tarziu, Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, anunta la randul sau prima promotie de MBA. Prima scoala de business din Asia a fost fondata in 1955 la Karachi, Pakistan – Institutul de Administrare a Afacerilor – ca subsidiara a unei scoli de afaceri americana, Wharton School, din cadrul Universitatii statului Pennsylvania. Primele diplome de MBA in Europa au fost acordate de INSEAD (Institut Européen d’Administration des Affaires). Practic, primele diplome MBA din Europa au fost acordate in limba franceza, de la sediul din Fontainebleau – un fel de Snagov al Parisului.

… va urma

Manufacturile devenite fabrici au devenit tot mai mari. Masinile cu abur au inlocuit munca manuala – acolo unde se putea. Apoi, unele fabrici au crescut mai repede ca altele, unii proprietari s-au descurcat mai bine, altii mai putin bine. Apoi, au inceput sa se cumpere unii pe altii.

Sigur, textul de fata nu are pretentia unui text istoric – asa ca sarim direct la rezultat:  in 50 de ani, de la primul drum al locomotivei lei Stephenson si pana in zorii secolului al XX-lea, au aparut adevarate imperii industriale, a caror administrare necesita mult mai mult decat vointa si flerul proprietarului.

Conducatorii unui astfel de imperiu trebuiau sa se descurce cu provocari logistice serioase legate de procurarea, transportul, depozitarea si darea in productiei a materiilor prime, depozitarea, transportul si desfacerea cu amanuntul a produselor finite etc. Forta de munca a evoluat de la simplul binom inginer-muncitor la un paienjenis de calificari, in functie de tipul productiei.

Toate acestea trebuiau administrate cumva, coerent. Si desi secolul al XIX-lea a fost dominat de Anglia victoriana, cei ce au inventat „Scoala de Administrat Afacerea” au fost americanii. Continentul era prea mare si se misca prea repede pentru orice altceva…

(va urma)

Ce conteaza cel mai mult in business, in birou sau la masa negocierilor – cunostintele de business sau abilitatile personale?

Evident ca ambele sunt importante. Cunostintele sunt importante pentru ca nu vrei sa vorbesti sau sa adopti decizii dupa ureche, mai ales in perioade de criza, cand este nevoie sa stii sa citesti „o partitura”. Abilitatile personale sunt necesare atat in interiorul organizatiei (motivarea personalului, leadership, etc.) cat si in relatia cu clientii (transfer de incredere, siguranta, armonie interpersonala etc.).

Pentru dvs, cursurile au loc intr-o „agora” sau intr-un spatiu de negociere?
Cat de multa importanta are transferul de cunostinte? Dar abilitatile inter-personale?

Cursurile au loc in „agora”. Cruciale sunt facilitarea si transferul de cunostinte spre si intre cursanti. Abilitatile inter-personale se reduc la capacitatatea vorbitorilor de a transmite intr-un mod interesant, memorabil, informatiile relevante despre subiectul aflat in discutie.

Cum „predati” cursul?

Cursul este 100% interactiv, se bazeaza foarte mult pe dialog, pe input-ul din partea cursantilor, pe studii de caz romanesti si internationale, iar fiecare concept teoretic este insotit de exemple din lumea reala a afacerilor.

Care a fost cea mai dificila promotie – in sensul nivelului de pregatire profesionala a cursantilor si al complexitatii rezolvarilor?

Cea mai dificila promotie este intotdeauna ultima, acesta datorita faptului ca acesti cursanti capitalizeaza toate cunostiintele si informatiile de pana la acel moment, iar intrebarile lor vizeaza elementele de noutate si „best practices” care trebuiesc cunoscute si transmise in timp real.

In cat timp identificati liderii de opinie dintr-o promotie?

Eu caut intotdeauna liderii informali. Cel putin pentru cursul de Strategic Marketing, acestia nu se suprapun cu liderii formali. Identificarea lor se face mai dificil si se bazeaza atat pe raspunsurile date, dar mai ales pe intrebarile ridicate la clasa.

Cum  mediati intre parerile divergente ale liderilor de opinie, intre liderii de opinie si „pluton” pentru a mentine o clasa echilibrata – in rezultate si in comunicare?

Medierea se mentine prin dialog dar este valabila pana la un anumit moment dat. Programul MBA Romano–Canadian incurajeaza lucrul in echipa dar si performanta individuala a cursantilor.

Este loc de preferinte personale in ceea ce priveste un student sau altul?

La nivel de evaluare, nu! Evident insa ca exista intotdeauna cursanti care sunt mai interesati de subiectele legate de Marketingul Strategic decat altii si cu acestia au loc si discutii suplimentare, in cursul carora se vehiculeaza solutii la probleme reale de business, recomandari de lecturi suplimentare etc.

Care a fost cea mai neobisnuita intamplare la un curs al dvs?

Cand un student al Programului MBA Romano-Canadian (director general la o mare companie multinationala) m-a invitat sa vorbesc in fata a peste 200 de angajati ai companiei pe care o conducea.

Ce conteaza cel mai mult in business, in birou sau la masa negocierilor – cunostiintele de business sau abilitatile personale?

Cunostiintele de business sunt foarte importante dar fara abilitatea de a le aplica in business, performanta este redusa. De asemenea, conteaza si posibilitatea de dezvoltare personala si de dificultatea unui asemenea demers. Atitudinea este cea care face diferenta cea mai mare.

Pentru dvs, cursurile au loc intr-o „agora” sau intr-un spatiu de negociere?

Avand in vedere faptul ca vorbim despre un proces de invatare la persoane adulte, cred ca abordarea tip „agora” este total nepotrivita. Incerc intotdeauna in curs sa implic participantii, sa invatam din experientele celor prezenti in clasa si sa incercam sa aplicam modelele teoretice despre care vorbim pe exemplele din activitatea lor curenta.
Ceea ce cred ca ajutafoarte mult procesul de invatare este capacitatea de a aduce la nivelul realitatii lor curente conceptele despre care discutam.
In afara exemplelor oferite de ei, vin cu exemple concrete din activitatea mea, sau chiar cu invitati valorosi a caror experienta practica sustine abordarea prezentata in curs.

Cat de multa importanta are transferul de cunostiinte? Dar abilitatile inter-personale ?

Daca ar fi sa ma raportez la dinamica din sala de curs, cu siguranta este locul in care incercam sa facem un transfer de cunostiinte care sa le fie util ulterior, fara a face o evaluare profunda a abilitatilor inter-personale.
Totusi, vorbim de persoane care au suficienta experienta practica si sunt intr-un demers de dezvoltare personala, confirmat de participarea la aceste cursuri. Evaluarea pe care si-o face fiecare asupra abilitatilor personale cred ca are greutate si este realista.

Cum „predati” cursul?

Incercarea mea este aceea de a aduce toate conceptele dintr-un teritoriu abstract intr-unul cat mai practic. Din pacate, de multe ori, domeniul HR pare sa fie incarcat de o imagine de teorie care nu are suficient de multa aplicabilitate practica. Prin exemplele concrete, fie din piata locala, fie din cea internationala, incercam sa descoperim impactul real al actiunilor atribuite domeniului Resurselor Umane asupra rezultatelor finale.
De cele mai multe ori organizatiile care acorda importanta acestor procese au rezultate remarcabile. Instrumentele de care ma folosesc in curs sunt exercitiile, studiile de caz, dar si materialele video cele mai nou aparute pe piata internationala, care asigura atat tinerea la curent cu abordarile cele mai noi in domeniu, dar pot ajuta si la consolidarea unei perceptii corecte a rolului unui lider intr-o organizatie.

Care a fost cea mai dificila promotie – in sensul nivelului de pregatire profesionala a cursantilor si al complexitatii rezolvarilor?

Cred ca fiecare generatie in parte are propriul grad de dificultate, in sensul depistarii ritmului potrivit pentru fiecare in parte si a nivelului de intelegere a domeniului. Acest lucru face lucrurile cu atat mai interesante si asigura o dinamica diferita, avand in vedere faptul ca exercitiile si exemplele date se pliaza pe experientele diferite care exista in fiecare grupa.

In cat timp identificati liderii de opinie dintr-o promotie?

Este suficient un curs ca sa remarci care sunt persoanele care preiau rolul de lider de opinie, de altfel abordarea si nivelul acestora de intelegere a domeniului poate influenta dinamica discutiilor, ceea ce este in general un avantaj.

Cum  mediati intre parerile divergente ale liderilor de opinie, intre liderii de opinie si „pluton” pentru a mentine o clasa echilibrata– in rezultatesi in comunicare?

In masura in care opiniile diferite sunt valoroase pentru intregul grup, le acord timp in clasa tocmai din considerentul ca nivelul de implicare presupune un anumit grad de interes asupra subiectului discutiei.
Aceasta abordare poate asigura de altfel dinamica corespunzatoare pentru intregul grup si genereaza, de obicei, destul de mare implicare a tuturor in discutie. Iar aceasta implicare mi se pare foarte valoroasa. Daca discutiile totusi acapareaza prea mult din timpul acordat si altor subiecte, incercam sa tragem o concluzie si sa discutam eventualele detalii suplimentare in afara cursului, pentru a putea atinge toate obiectivele cursului.

Este loc de preferinte personale in ceea ce priveste un student sau altul?

Cred ca singurul loc in care se poate vorbi despre preferintele personale este in viata personala, daca intr-adevar ai construit un nivel de credibilitate in timp si iti doresti sustinerea acestuia si in sala de curs.
Abordarea echilibrata este cea pe care am incercat sa o promovez pana acum si cred ca aceasta este atitudinea potrivita atat in acest mediu, cat si in mediul de business in general. De altfel, este una dintre abordarile pe care incerc sa le sugerez si cursantilor in activitatea lor de zi cu zi.

In ciuda zvonurilor alarmiste si a depresiei generale, companiile nu vor renunta la oamenii cu adevarat buni, bine pregatiti, iar imediat dupa revenirea vanzarilor pe o tendinta ascendenta, astfel de oameni vor fi si mai cautati.

In atari conditii, cine pariaza acum impotriva tendintei generale pesimiste si investeste in dezvoltarea propriei cariere profesionale sigur va castiga pe termen si scurt si mediu, nemaivorbind de termen lung.

Din punct de vedere statistic, 60% dintre absolventii MBA Romano-Canadian de la Business School of Management (BSM) au inregistrat o dublare a veniturilor in primii trei ani de la absolvire. Sa fie insa banii, totul?

„In 2003 ajunsesem la un nivel de expertiza profesionala care imi permitea, pe de o parte, sa vad anumite lucruri in domeniul afacerilor si al managementului, dar insuficient pentru a-mi permite pasul urmator. Nici nu aveam planificat un pas urmator, insa am simtit ca simpla documentare, autodidacta, nu are suficienta substanta. Asa ca am inceput cautarile pentru un program MBA”, povesteste Ovidiu Slavoiu, Business manager, Country management ING Bank Romania.

Dar cum totul are un pret si toate se exprima in bani, sa calculam cat costa un MBA. Si, mai ales, in comparatie cu ce!

BSM a lansat recent o oferta pentru cursantii care se inscriu pentru ciclul universitar 2010 – 2012 si care beneficiaza astfel de o reducere globala de 15% a taxei de scolarizare, precum si de bonusuri de performanta academica.

Astfel, taxa de scolarizare pentru ciclul universitar 2010 – 2012 al Programului MBA Romano-Canadian scade de la 13.500 la 11.500 de euro, iar in cazul companiilor care trimit mai multi angajati sa urmeze cursurile acestui MBA, se vor aplica reduceri de volum, dupa cum urmeaza:

• Pentru doi studenti sustinuti financiar de aceeasi companie, pretul programului va fi de 10.000 de euro / persoana;

• Pentru trei sau mai multi studenti sustinuti financiar de aceeasi companie, pretul programului va fi de 9.500 de euro / persoana.

Sumele respective se vor plati in patru transe, in decursul celor doi ani de cursuri.

Dar, ar putea fi cheltuiti mai cu folos 11.500 de euro, decat in propria pregatire profesionala?

Firmele de leasing au recuperat de la persoanele care nu si-au mai putut plati ratele din cauza recesiuni peste 15.000 de masini. De exemplu, poti cumpara o masina de teren recuperata cu 10.400 de euro, de la o firma de leasing – dar masina este o cheltuiala, nu o investitie, la care mai adaugi: intretinerea, asigurarile, alte cheltuieli – si oricum, daca discutam de MBA, sigur ai masina deja.

Deci…

Daca nu ai copii, e bine de stiut ca exista gradinite a caror taxa anuala de inscriere depaseste lejer costul unui MBA. O scurta cautare pe net te poate lamuri.
Daca vrei copii, si vrei sa ii duci eventual la asemenea gradinite ultra-exclusiviste, atunci vei avea nevoie de bani – banii vin din recunoastere profesionala, care rezulta in urma calificarilor din cursul carierei.

Asa ca investitia in propria cariera, intr-un curs MBA, este cea mai profitabila investitie in vremuri de recesiune. Potrivit mai multor articole publicate in presa de business, in primavara, salariul unui absolvent de MBA poate creste in medie cu 30%, in primul an de la absolvire. Desi in declin, salariul mediu al unui absolvent variaza intre 2.250 si 3.000 de euro, cifre medii valabile la nivel de economie.

Mai gandeste-te!

1.  Ce conteaza cel mai mult in business, in birou sau la masa negocierilor – cunostintele de business sau abilitatile personale?

In conditii normale de economie de piata, amandoua, dar realitatea este ca nu le poti separa. Daca la inceput te mai poti ascunde in spatele unor abilitati personale deosebite, cu cat cresti in ierarhie cu atat filtrele sunt mai dure si risti sa ramai pe dinafara.

2. Cum „predati” cursul?

In momentul in care am inceput sa predau mi-am definit o mantra si mi-am setat o serie de principii care sa stea la baza a tot ceea ce fac. Iata-le pe scurt (scuze de engleza, dar in engleza le-am gandit):

Mantra: „Make people think”

Principii:

• I don’t teach the students, the students learn from me – Eu nu le predau studentilor, ei invata de la mine;
• If I’ll talk with the stupid people only the stupid people will listen to me – Daca vorbesc cu prostii, atunci numai prostii ma vor asculta;
• I always look for the positive things in people and work to build on them – Caut mereu acele lucruri pozitive in oameni si le folosesc drept fundatie pentru constructia mea
• In teaching, you cannot see the fruit of a day’s work. It is invisible and remains so, maybe for twenty years (Jacques Barzun) – Cand predai, nu poti vedea rezultatele unei singure zile de munca. Sunt invizibile si raman astfel, chiar si pentru 20 de ani.
• A teacher who is attempting to teach without inspiring the pupil with a desire to learn is hammering on cold iron (Horace Mann) – Profesorul care preda materia fara a-i inspira elevului dorinta de a invata este precum un ciocan care bate o moneda rece.

Gandurile aceastea ma ajuta sa decid ce sa fac si ce sa nu fac, cum sa abordez diferitele situatii de care ma lovesc.

3. Pentru dvs, cursurile au loc intr-o „agora” sau intr-un spatiu de negociere?

Inca din prima sesiune subliniez faptul ca marketingul nu este o stiinta exacta, cu axiome clare si batute in cuie. Lucrurile sunt extrem de dinamice, pot exista mai multe solutii valide la aceeasi problema. Ii incurajez pe participanti sa nu se teama sa gandeasca, sa ma contrazica daca simt ca au o alta parere, sa se angajeze in discutii.

4. Cat de multa importanta are transferul de cunostinte? Dar abilitatile inter-personale ?

Cred ca intotdeauna trebuie sa ai paine si circ – continut solid si distractie. Una fara alta nu asigura rezultate foarte bune.

Poti sa stapanesti la perfectie un domeniu – daca nu reusesti sa inspiri oamenii, sa le captezi atentia, acestia vor asimila mult mai putine lucruri.

Pe de alta parte, poti sa fi un super prezentator, daca isi lipseste continutul, studentii vor simti ca nu raman cu nimic mai mult decat daca ar iesi intr-o seara la un spectacol de stand-up comedy.

5. Care a fost cea mai dificila promotie – in sensul nivelului de pregatire profesionala a cursantilor si al complexitatii rezolvarilor?

Primul an in care am predat la „in action” – studenti care lucreaza in paralel cu MBA-ul – a fost cel mai dificil. Nivelul de senioritate al studentilor este mult mai mare, au trait si vazut multe lucruri pana sa vina la mine in clasa. Sunt studenti si cu 20 de ani mai in varsta decat mine – colegi de generatie cu parintii mei. Dupa cum m-am asteptat, am fost nevoit sa ma adaptez noului public, sa creez noi exercitii, sa schimb focusul de pe anumite lucruri pe altele – la sfarsit am iesit mai destept din experienta (si cand le-am povestit la sfarsitul cursului mi-au zis ca nu s-a simtit nimic – totul a fost foarte bine pentru ei).

6. In cat timp identificati liderii de opinie dintr-o promotie?

Predau marketing, cred in marketing si am bunul obicei de a aplica gandirea de marketing in ceea ce fac. Regula de baza a marketingului este sa-ti cunosti consumatorul / publicul si pentru mine asta inseamna sa am deja o idee despre studenti cand intru in sala de clasa. Prima sesiune este foarte importanta pentru ca ma ajuta sa-i inteleg si mai bine.

7. Cum  mediati intre parerile divergente ale liderilor de opinie, intre liderii de opinie si „pluton” pentru a mentine o clasa echilibrata – in rezultate si in comunicare?

Trebuie sa recunosc ca nu am avut probleme pana acum – poate pentru ca deja studentii au fost educati de experienta multelor cursuri prin care au trecut pana sa ajunga la cursurile de specializare. Sau poate pentru ca fac foarte multe exercitii (inclusiv exercitii de incalzire astfel incat sa am o participare la discutii cat mai mare. De exemplu, imi intreb studentii cum isi imagineaza ca ar arata viata pe pamant daca atmosfera terestra ar avea un singur metru inaltime. Aici nu mai exista raspunsuri corecte sau gresite, lideri de opinie sau urmaritori).

8. Este loc de preferinte personale in ceea ce priveste un student sau altul?

Si profesorii sunt oameni deci intotdeauna vor fi afinitati mai mari cu anumiti studenti. Ce este important este ca acest lucru sa nu se traduca prin favorizarea intr-un fel sau altul a studentilor respectivi. Iar aici joaca un rol si sistemul MBA-ului Romano-Canadian – la Mid-Term si examen nu dau note la niste nume, ci la niste coduri – fara sa stiu cine este persoana din spatele codului.

9. Care a fost cea mai neobisnuita intamplare la un curs al dvs?

In urma cu vreo doi-trei ani, pe cand predam la seria „intensive” imi incepeam ziua la 7 dimineata in agentie, unde revedeam inca o data cursul pentru ziua respectiva. In 30 de minute treceam prin slide-uri iar apoi incepeam sa ma joc de unul singur in birou Wii Tenis. 90 de minute in care recitam in gand ceea ce urma sa le zic studentilor, construiam posibile directii in care puteau merge discutiile. Si jucam Wii tenis. Acesta a fost ritualul timp de zece zile dupa care am aflat ca se organizeaza Bucharest Wii Tenis Open. Si – spre surpriza sotiei mele care imi spunea ca pustii, adolescentii, studentii ma vor distruge – m-am inscris la concurs. Fara sa intru in alte detalii, automatismele pe care le-am dobandit in timp ce-mi repetam cursul m-au ajutat sa castig toate meciurile din turneu si sa fiu campion. Vreau sa multumesc MBA-ului Romano – Canadian si pentru acest lucru.

*Mobilis in Mobilum – deviza submarinului Nautilus, din romanul „20.000 de leghe sub mari”, de Jules Verne